În perioada 31 iulie – 11 august 2024, Muzeul de Artă Cluj-Napoca este gazda expoziției „Costume tradiționale românești”, realizată de meșterul popular Laura Feneșan, absolvent al Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda” din Cluj-Napoca. Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 11 august 2024, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10.00 – 17.00. 

Vernisajul expoziției va avea loc miercuri, 31 iulie 2024, de la ora 18.00. Cu această ocazie vor lua cuvântul managerul Muzeului de Artă Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Lucian Nastasă-Kovács, președinta „Asociației Meșterilor Populari Clujeni”, Viorica Ciobanu, creatoarea de costume tradiționale românești, Laura Feneșan, și muzeograful organizator, dr. Dan Breaz.

Născută în anul 1976, în satul Bedeciu, din județul Cluj, Laura Feneșan a dezvoltat o adevărată pasiune pentru păstrarea tradițiilor vestimentare românești. Încă din copilărie, de la mama și bunicile sale a început să învețe tainele acestui meșteșug, dobândind, treptat, ceea ce ține de arta cusutului. A făcut broderie spartă, șervețele, fețe de masă, ștergare etc. Pe urmă a cusut ii (cămăși de femei) și cămăși de bărbați.

În anul 2019, Laura Feneșan a absolvit cursurile Școlii Populare de Arte „Tudor Jarda” Cluj-Napoca, specializarea „Țesut, cusut”, coordonate de meșterul popular dedicat artei tradiționale, Elvira Gavriș. În anul 2024, Laura Feneșan a devenit membru în „Asociația Meșterilor Populari Clujeni”, a cărei președintă e Viorica Ciobanu. 

Expoziția „Costume tradiționale românești”cuprinde atât ii, cât și cămăși bărbătești tradiționale. În privința iilor, acestea pot fi clasificate, în funcție de structura morfologică, în ia încrețită la gât și ia cu platcă. După felul în care sunt ornamentate, iile au o deosebită varietate vizuală. Ia cu altiță o întâlnim în aproape toate regiunile țării (Muntenia, Oltenia, Moldova, Bucovina, zona Banatului și a Covasnei). Aceasta este ornamentată pe piept, bentița din jurul gâtului, pe spate, pe mâneci și pe poale.

Ia cu tăblie are un ornament bogat care pornește de unde începe altița până în dreptul încheierii mânecii, acoperind compact întreaga suprafață a mânecii. La încheietura mâinii, mâneca se strânge cu o bentiță ornată la fel cu cea de la gât, de unde pleacă un ornament denumit „fodor”, cu un ornament înghesuit pe margine.

Ia cu umăr o întâlnim în Sudul Transilvaniei, zona Sibiului și Făgărașului. În locul altiței bogate, pe umăr, ia are o broderie îngustă (denumită „umăr” sau „umerași”).  O broderie similara este executată în dreptul cotului care se cheamă „peste cot”. La încheietura mâinii, o bentiță îngustă, care este ornamentată ca și bentița de la gât, strânge creții și se termină cu un volan.

Ia cu ciocănele sau de săliște, se confecționează din șifon, o pânză din bumbac foarte deasă și mult mai lată decât pânza de casă. Broderia este lucrată numai cu culoare neagră, înviorată cu scânteieri de roșu, galben, albastru sau fir metalic argintiu și auriu.

Motivele sunt caracterizate prin niște fâșii brodate cu punctul de „săliște” sau „ciocănele”, încadrate cu un rând de floricele.

Cămașa bărbătească tradițională este specifică portului popular românesc. Aceasta este confecționată din pânză de cânepă, cânepă cu bumbac, in sau bumbac. Este cusută cu râuri la gât, la gură, la poale și la marginea mânecii. Se brodează cu lână, lânică, mătase nerăsucită, bumbac, fir auriu și argintiu. Culorile pentru broderie sunt: roșu, negru, galben, verde, albastru, etc.

Expoziția „Costume tradiționale românești” pune în valoare o măiestrie care a fost validată prin participarea la numeroase târguri organizate în cadrul „Asociației Meșterilor Populari Clujeni”. Pentru Laura Feneșan realizarea costumelor tradiționale românești este atât o activitate profund educativă – dezvoltând sincronizarea dintre privire și gestul de a coase – cât și o activitate de valorificare, păstrare și transmitere a uneia dintre cele mai valoroase expresii culturale tradiționale.