Fanfare Ciocărlia își dă „rendez-vous” cu România, în Cluj-Napoca, București și Satu Mare, între 5 și 7 septembrie

Lumea e mare, iar în turneul din anul acesta al trupei Fanfara Ciocâlia, trupa va reveni într-o întâlnire „dansantă” la Cluj-Napoca, București și Satu Mare. „Suntem din nou acasă, pe scenă. O să fie mișto, noi vă vom încânta, iar voi vă veți dansa sufletul și picioarele care încotro. Pentru cei care încă nu ne-au văzut live, promitem o dragoste la prima vedere.”, au spus membrii Fanfare Ciocârlia.

„ME SEM ROM. I’M A MAN”

Considerată cea mai rapidă fanfară din lume, cu peste 5.000 de spectacole în CV, Fanfara Ciocărlia, „legenda vie a fanfarelor balcanice”, formată din 12 lăutari de origine romă, își continuă turneul european cu un nou single, „Me SEM ROM – I’M A MAN”, care, cel mai probabil, va deveni un viitor imn al muzicii balcanice de alamă.

De undeva, de peste Carpați, sună un nou imn „Balkan Brass”

„Me Sem Rom / I’m a Man” va fi lansat pe 6 septembrie, 2024, ca single limitat, pe vinil de 7 (45 rpm) și ca descărcare digitală.

Ascultă, descoperă povestea, vezi-ți de cheful de viață și oferă-l codou, de AICI.

Cum toate dansurile duc la Roma, „bomba cu iubire” își „lovește” fanii în:

– Cluj-Napoca: 5 septembrie, Zazen – Produs și prezentat de Form Space;

(Coproducători: Asphalt Tango Records, BuBu Bookinghouse and Events, TVR Cluj, TVR Cultural, TVR3);

– București: 6 septembrie, BalKaniK Festival;

– Satu Mare: 7 septembrie, World Music Festival;

Punkeri, „headbang”-eri, iubitori de muzică clasică și jazz, adepți ai „world music”, cu toții adoră muzica lor, pentru că Fanfara Ciocărlia reușește să-i unească pe toți.

Povestea Fanfarei Ciocărlia a început în urmă cu peste 26 de ani, datorită lui Henry Ernst – „Asphalt Tango Records”, pe un drum aparent fără sfârșit, întortocheat și accidentat, ce trece printre dealuri care nu-și doresc să fie numite munți – undeva în nord-vestul României, aproape de granița cu Moldova. Se văd ultimele case, ce par aruncate la întâmplare într-o pictură de Chagall, stând în noroi, crăpate și colorate cu îndrăzneală, cu ferestrele lor larg deschise, holbându-se la trecători.

Pe undeva, călătorul face brusc la stânga și, după ce traversează alt drum pietruit, ajunge în sfârșit la locul de origine al celui mai recent și incredibil fenomen în muzica de alamă: „Zece Prăjini”, unde a început totul pentru Fanfara Ciocărlia.

Aici, în 1997, 12 muzicieni au pornit să cucerească lumea cu sunete profunde de tube și cornuri tenor, amestecate cu note din trompete și saxofon, totul pentru a transmite muzica de alamă est-europeană către întreaga lume. Seriozitatea misiunii lor a fost parafată odată cu lansarea primului album, în 1998, cu o vorbă a seniorului trompetist, Radulescu: „Așteptați voi și vedeți – la un moment dat vom ajunge să cântăm pe Marte!” Și, din acel moment, trupa a călătorit milioane de kilometri, în turnee fără de număr, în încercarea de a ajunge pe Planeta Roșie.

Un sfert de secol mai târziu, după 9 albume lansate, nu a rămas nimic de rescris legat de muzica lor. Talentul ireal al celor din Fanfara Ciocărlia de a face alămuri balcanice să atingă note de jazz, pop și rock, toate executate cu o precizie nebună de tempo-uri nestăpânite, le-a oferit statutul cultural și i-a pus permanent pe scena muzicii mondiale.

De-a lungul anilor, muzica Fanfarei Ciocărlia s-a auzit pe coloana sonoră a filmelor „Borat – Subsequent Moviefilm” (USA, 2020, r. Jason Woliner), „Hotel Beograd” (Rusia, 2020, r. Konstantin Statskiy), „Becoming Bond” (USA, 2017, r. Josh Greenbaum), „Borat – Cultural Learnings of America” (USA, 2006, r. Larry Charles) și „Head On” (Germania, 2004, r. Fatih Akin) iar trupa a avut apariții și în documentarele „The New Gypsy Kings” (UK, 2016, r. Liviu Tipuriță), „Gypsy Caravan” (USA, 2007, r. Jasmin Dellal) și „Iag Bari – Brass On Fire” (Germania, 2003, r. Ralf Marschaleck).

Au colaborat, printre alții, cu Eugene Hütz – Gogol Bordello (USA), Adrian Raso (Canada), Socalled (Canada), Basement Jaxx (UK), Transglobal Underground (UK), Erran Baron Cohen (UK), Boban & Marko Markovic (Serbia), Esma Redzepova (Macedonia), Dzambo Agusevi Orchestra (Macedonia), Dunkelbunt (Austria) și au primit numeroase premii: Top of the World Music Charts Europe pentru albumele „Baro Biao” (1999), „Iag Bari” (2001), „Gili Garabdi” (2005), „Queens and Kings” (2007), „Balkan Brass Battle” (2011), „Devil’s Tale” (2014) și „It Wasn’t Hard To Love You” (2021), Best World Music Album pentru „Iag Bari” dar și premiul BBC Radio 3 pentru Best World Music Act from Europe…

„Revenim acasă, pe scenă. Din fericire, de-a lungul întregii noastre cariere, nimeni nu ne-a cerut altceva decât să fim noi înșine și să facem ce știm noi mai bine. Acum mulți ani, când am cântat la Gala Premiilor Nobel Pentru Pace, am făcut-o cu toată dăruirea și cu emoția unei responsabilități enorme. Să știi să îți reprezinți țara e o ofertă de nerefuzat, indiferent că ești de-al casei sau că ești invitat. Fiecare concert Fanfare Ciocărlia, pe scenă, este pentru noi o modestie a jocului, acolo, între sunete, în folclor, în distracție, pentru fiecare popor unde umblăm, oriunde reprezentăm România. E o onoare. Uneori doare.

Pentru noi e vital să dănțuim lumea până la final. În backstage, înainte de concert, fiecare dintre noi e singur cuc, când urcăm pe scenă, în public, e balamuc.”, au declarat membrii Fanfare Ciorcâlia.