Joi, 24 septembrie, de la ora 17:00, în „Lounge”-ul oficial FICT, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV), Cornel Cătoi, a susținut conferința „Rădăcinile lumii. Cum ne mai putem întoarce acasă?”, într-un dialog cu Lect. Dr. Mihai Cucerzan. Discuția a fost moderată de Gabriel Bota, directorul „FICT”, care a deschis întâlnirea cu un gând care a rămas, de altfel, firul roșu al întregii seri: „Acasă poate fi un loc, poate fi o amintire, poate fi o limbă.”

La „FICT”, un festival care încearcă mereu să aducă la aceeași masă oameni ce privesc lumea din unghiuri complet diferite, întâlnirea de joi a pus alături literatura și științele agricole, două lumi care, spun cei doi invitați, au rădăcinile mult mai apropiate decât pare la prima vedere.

Omul, parte dintr-un ecosistem, nu stăpânul lui

„Venim dintr-o universitate a științelor vieții, de aceea am ales să scurtăm denumirea, tocmai ca să arătăm rădăcinile acestei universități”, a spus Cornel Cătoi. „Omul este o ființă biologică, indiferent de religia, filozofia sau anturajul în care trăiește, și trebuie să fim conștienți că suntem legați de tot acest mediu: munți, ape, sol, animale. Poate că nu întâmplător, plecând de la ideea că omul stăpânește natura, conștientizăm tot mai mult că, de fapt, suntem parte din acest ecosistem. Agricultura și legătura cu natura sunt cele mai vechi ocupații ale omului, iar primele dovezi scrise vorbesc tocmai despre asta, despre legătura omului cu natura.”

Mihai Cucerzan a continuat firul, pornind chiar de la „motto”-ul universității: «„Tradiție și modernitate”. Prin această expresie subliniem că universitatea păstrează foarte clar un gând pentru ceea ce înseamnă rădăcini, cultură, tradiție. Când ne gândim la viitor, trebuie să avem o legătură extraordinar de puternică cu rădăcinile noastre. E o chestiune fundamentală să-ți cunoști trecutul, ca să poți intui viitorul. Ce ar fi fost cultura română fără un Eminescu, fără un Slavici, fără un Blaga? Rădăcinile sunt ancorate în pământ, iar în pământ găsim apă, găsim hrană. Oricât de dezvoltată tehnologic ar fi societatea noastră, fără hrană ar fi imposibil să existăm. Uneori trebuie să coborâm cât mai adânc în pământ, ca să putem evolua. Începem să creștem spre cer, dar tot ancorați în ceva, în pământ.»

Acasă, dincolo de un loc pe hartă

Despre sensul cuvântului „acasă”, Mihai Cucerzan a vorbit despre stratul lui mai puțin vizibil: «Ne gândim la „acasă”, în primul rând, într-un mod fizic. Dar există și alte sensuri – un sentiment de apartenență la un mediu, la un set de valori și amintiri. Care amintiri sunt mai dragi sufletului nostru decât cele legate de cele mai frumoase momente ale vieții: gustul unei prăjituri, amintirile cu părinții, cu bunicii care nu mai sunt printre noi? E o legătură cu totul specială.»

Ce poate face literatura pentru o lume tot mai tehnologizată

Întrebați ce rol poate juca lectura pentru o generație tot mai îndepărtată de rădăcini și de tradiție, cei doi invitați au găsit în cărți exact acel liant. „Partea frumoasă a cititului este că ajungi să trăiești o atmosferă demult apusă. Trăim în pielea altor personaje, diverse, dar în aceeași carte”, a spus Cornel Cătoi. „Ca oameni de știință, însă, trebuie să trecem dincolo de nostalgie și să vedem adevărul, nu doar interpretările personale.”

Mihai Cucerzan a povestit despre bucuria de a-i vedea pe studenți citind: „Am întâlnit tineri pasionați de literatură și am privit cu simpatie studenții pe care îi vedeam în pauză cu o carte în mână, fie ea de poezie sau proză. Se spune că o fotografie valorează cât o mie de cuvinte. Eu cred că un cuvânt poate însemna mai mult decât o mie de imagini.”

Întrebat despre generațiile tinere de studenți, rectorul Cornel Cătoi a avut un mesaj optimist: „Tinerele generații, dincolo de a le considera din ce în ce mai decadente, sunt foarte bune. Dacă le oferim condiții prielnice, cresc foarte bine și ne putem mândri cu adevărat cu ele.”

O singură rădăcină de lăsat mai departe

Întrebarea de final a serii a fost, poate, cea mai grea: dacă ar putea lăsa generației care vine o singură rădăcină, o singură valoare, care ar fi aceea?

„Să fie umană”, a răspuns scurt Cornel Cătoi.

Mihai Cucerzan a adăugat: „Aș miza pe integritate, moralitate, etică, în general – alături de educație, ele reprezintă etalonul.”

Evenimentul face parte din programul „FICT” 2026, desfășurat sub tema „Ne întoarcem la rădăcini!”, între 23 și 27 septembrie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca.

„Festivalul Internațional de Carte Transilvania” este realizat în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca.

Evenimentar este și în 2026 partener media principal al „FICT”.