Ministerul Culturii a organizat la Cluj-Napoca un eveniment dedicat promovării Statutului lucrătorului cultural profesionist. Evenimentul de la Cluj-Napoca a fost pus în practică de Ministerul Culturii (MC), prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), în calitate de coordonator de reforme și investiții (CRI), la MushuROI Creative Hub din Cluj-Napoca. Alte trei evenimente de acest gen s-au întâmplat la București, Iași și Timișoara.
Propunerea legislativă elaborată de organizatori vizează maximizarea potențialului creativ al lucrătorilor culturali și menținerea lor activă pe piața muncii, dar și dezvoltarea sectoarelor culturale și creative și creșterea contribuției lor economice. Practic, Statutul lucrătorului cultural profesionist propune un cadru coerent de protecție socială și fiscală aplicabil unor categorii profesionale atipice ce implică munca artistică și culturală, în prezent reglementate de o legislație fragmentată.

Evenimentul din Cluj-Napoca a reunit experții implicați în elaborarea propunerii legislative și profesioniștii care activează în sectoarele culturale și creative, interesați de beneficiile și măsurile de sprijin vizate prin Statutul lucrătorului cultural profesionist. Discuțiile purtate pe parcursul evenimentului au oferit oportunitatea schimbului de idei și feedback, dar și clarificării unor aspecte referitoare la abordarea în ansamblu a propunerii legislative.
Bogran Trîmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, coordonator de reforme și investiții PNRR
La această dată, propunerea legislativă se află pe circuitul de avizare, urmând ca Statutul lucrătorului cultural profesionist să fie aprobat prin Ordonanță de Urgență până la finalul lunii martie a.c., conform termenelor asumate în cadrul PNRR.
Detalii privind principalele măsuri propuse sunt disponibile în prezentarea de AICI.
PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată
Planul Național de Redresare și Reziliență din România urmăreşte obiectivele generale ale Mecanismului de Redresare si Rezilienţă (MRR), mecanism creat la nivelul Uniunii Europene (UE) ca instrument financiar temporar pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Regulile și principiile pe care se fundamentează implementarea PNRR sunt stabilite în Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de Redresare și Rezilienţă 2021-2027, precum și în Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de Redresare și Reziliență. PNRR din România cuprinde un pachet de reforme și investiţii publice care trebuie implementate până în anul 2026. Alocarea financiară totală pentru România este de 29,2 mld euro, din care 14,24 mld euro sub formă de granturi și 14.94 mld euro sub formă de împrumuturi. Mai multe informații privind implementarea PNRR în România sunt disponibile pe: https://mfe.gov.ro/pnrr/ și www.facebook.com/PNRROficial.
Evenimentul de la Cluj-Napoca a fost organizat de Ministerul Culturii (MC), prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), în calitate de coordonator de reforme și investiții (CRI), la MushuROI Creative Hub din Cluj-Napoca.
Iulia Popovici, expert în domeniul legislației protecției sociale, Unitatea de Management a Proiectului – UMP a lucrătorilor culturali