Simbolul orașului Cluj-Napoca, închis până în deceniul următor. Biserica Sfântul Mihail, construită acum aproape 700 de ani, va intra în renovare. Lucrările de reabilitare costă 22 de milioane de lei

Clujenii nu vor mai putea vizita, oficial, biserica Sfântul Mihail, din centrul orașului în acest deceniu. Construcția de aproape șapte secole a fost inclusă într-un program de renovare care va dura până în 2021 și va costa 22 de milioane de lei.

Lucrările de reabilitare au început în 6 august. Totuși, interiorul bisericii, dar și turnul au fost deschise pentru ultima dată în această săptămână cu ocazia Zilelor Maghiare.

Bugetul pentru lucrările de reabilitare se ridică la suma de 18.000.000 lei și vin din fonduri europene. Biserica-simbol a Clujului și, totodată, cel mai vizitat obiectiv turistic din oraș va fi reabilitată în zona acoperișului, unde țiglele vor fi reorganizate. De asemenea, pereții de piatră vor fi curățați. La fnal, lăcașul de cult va fi dotat cu un sistem de iluminare nou, la fel ca sistemul de încălzire ce va fi montat. Mai mult rețeaua electrică va fi înlocuită de una modernă. Toate costurile se ridică la 22 de milioane de lei.

Lucrările de reabilitare vor fi realizate de firma KÉSZ Építő és Szerelő Zrt. Szeged, din Ungaria, care are şi o filială în Cluj-Napoca. Contractul de finanţare a fost semnat de protopopul Sándor Kovács, în octombrie 2017, cu două luni înainte de moartea sa. Redeschiderea pentru public a bisericii renovate este planificată să aibă loc în toamna anului 2021. Cu toate acestea, se doreşte ca o dată pe lună să se asigure posibilitatea ca cei interesaţi să poată efectua vizite de lucru la biserica menţionată.

„Ne-am gândit să reabilităm biserica în 2011, deoarece ultima restaurare a avut loc în urmă cu 60 de ani, în 1957, şi era nevoie de o astfel de acţiune. S-au căutat soluţii iar doi ani mai târziu au început demersurile pentru a câştiga un proiect european. În 4 octombrie 2017 am semnat contractul de finanţare cu UE în valoare de 5 milioane de euro. Lucrările încep în ziua sărbătorii «Schimbarea la Faţă» şi vor dura 3 ani. Pe durata acestora firma care se ocupă de lucrări a anunţat că va face tot posibilul ca biserica să nu fie închisă publicului.”, a spus administratorul parohial al Bisericii Romano-Catolice «Sfântul Mihail», Stelian Veres.

„Va fi o reabilitare totală a bisericii, de la crucea din turn până la podeaua lăcaşului de cult. Vor fi lucrări la acoperiş, pe segmente, ţiglele nu se vor înlocui cu ţigle noi, ci vor fi curăţate, iar cele care sunt deteriorate se înlocuiesc cu ţigle de pe clădiri istorice aduse din Sibiu, Braşov şi Oradea. De asemenea, va fi curăţat şi ceasul din turnul bisericii. Cele mai multe intervenţii, cam 80%, vor avea loc la ziduri. Acestea vor fi curăţate şi reparate, fiind o biserică din piatră”, a mai spus administratorul parohial.

Turnul va fi deschis în mod permanent pentru vizitatori, după terminarea lucrărilor. Aici vor fi expuse câteva dintre altarele în stil baroc, înlăturate din biserică în 1951.

Istoria de aproape șapte secole a simbolului orașului de sub Feleac

Biserica romano-catolică Sfântul Mihail din piaţa Unirii, are o vechime de aproape şapte secole. Din anul 1545, până în martie 1716, biserica Sfântul Mihail a aparţinut diferitelor biserici protestante. Între 1545 şi 1558 a fost utilizată de luterani, apoi între anii 1558 şi 1566 de calvini (reformaţi) şi în cele din urmă de unitarieni până în anul 1716, când a revenit din nou romano-catolicilor.

Biserica Sfântul Mihail a fost, jumătate de secol, locul în care s-a întrunit Dieta Transilvaniei. Tot aici, la 21 iulie 1551, regina Isabella, văduva regelui Szapolyai (Zápolya) János, a predat însemnele regalităţii maghiare, reprezentanţilor împăratului Ferdinand I. Aici a fost investit a treia oară ca principe al Transilvaniei, Sigismund Báthory şi aici au fost aleşi în această funcţie înaltă, principii Sigismund Rákóczi, Gabriel Báthory şi Gabriel Bethlen. În piaţa bisericii a fost pus pe catafalc principele Ştefan Bocskay. Tot în această biserică, la 12 februarie 1939 a fost ridicat în rangul de episcop Márton Áron.

Biserica a fost înălțată pe un teren care servise drept cimitir și unde existase o capelă dedicată Sf. Iacob. Au rămas foarte puține date referitoare la ridicarea edificiului. Principalul document păstrat este unul eliberat de curtea papală de la Avignon, din ianuarie 1349, prin care li se iertau păcatele celor care ar ajuta financiar construcția lăcașului. Construcția s-a desfășurat în două faze. În anul 1390 a fost finalizat și altarul.

Construirea bisericii a început în vremea regelui Carol Robert, în anul 1316, când aşezarea a primit rangul de oraş. În cinstea acestui eveniment au fost derulate activităţile de ridicare a sfântului lăcaş.

Încheierea construcţiei bisericii, în anul 1442, este indicată de o inscripţie aflată pe al doilea contrafort, spre vest faţă de poarta sa sudică şi corespunde perioadei regelui Sigismund de Luxemburg. O inscripţie care conţine anul 1444, ca şi blazoanele lui Sigismund de Luxemburg aflate în timpanul porţii vestice, dovedesc că până la mijlocul secolului al XV-lea, biserica era deja terminată. Statueta Sfântului Mihail de deasupra intrării principale (1444) a fost modificată pentru a vesti redobândirea privilegiilor regale. Introdusă acum pe frontispiciu, stema regală apare parţial tăiată.

În timpul ultimei intervenţii majore, cea din 1951, bolta barocă deteriorată a sanctuarului a fost demolată, fiind reconstruită bolta gotică originală din beton armat. Tot atunci au fost restaurate şi acele picturi, care sunt vizibile şi astăzi pe pereţii bisericii.

Înconjurată iniţial de ziduri, biserica a dobândit în secolul al XVIII-lea, în faţa porţii principale, un portal în stil baroc, mutat mai târziu în faţa Bisericii Sf. Petru, unde se află şi astăzi. Turnul a fost înălţat abia în 1836 – 1859. Până la reorganizarea urbanistică a oraşului (1907) biserica era înconjurată de bodegi şi tarabe cu rosturi utilitare. Reamenajat, spaţiul şi-a afirmat noua identitate de loc simbolic al oraşului până astăzi.

Biserica a fost afectată de un incendiu prima dată în anul 1489 şi a fost restaurată cu ajutorul regelui Matei. După aceasta mai multe incendii şi cutremure au supus unor grele încercări această construcţie. În anul 1697 turnul gotic a fost într-atât afectat încât a fost necesară reconstruirea sa. Aceasta s-a întâmplat mult mai târziu, între anii 1742 – 1744, corespunzător gustului vremii, în stil baroc. Nici acesta nu a avut o viaţă îndelungată. Puternic calamitat, a fost necesară demolarea sa.

După o perioadă îndelungată de strângere de fonduri şi pregătiri, în anul 1837 au început reconstruirea turnului, lângă biserică, în stil neogotic. Locul a fost desemnat de contele Estei Ferdinánd, în faţa uneia dintre porţile nordice. La 15 septembrie 1838 s-a finalizat ridicarea pereţilor de piatră, iar la 1859 acoperişul şi crucea. Aceasta din urmă a fost sfinţită la 11 august 1959. Finalizarea ferestrelor s-a întins până în anul 1862.

Biserica are 70 de metri lungime și este, astfel, pe locul al cincilea în țară după Biserica Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, Catedrala Evanghelică din Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea. Turla are înălțimea de 80 de metri și este pe locul al doilea în țară, după Catedrala Ortodoxă din Timișoara, care are 90,5 metri.